vineri, 28 mai 2010

Regasire...


Si de aici pornesc la drum...fara nici un gand in special....poate doar cu visurile ce inca neimplinite, tac...zacand latent asteptand, parca o sclipire...o liminita...un gand o dorinta. Dar cred ca mai mult de atat tot ce caut e putina liniste, in momentul cand in mintea mea va adormi acel judecator...ce si azi astapta...orice greseala sa o taxeze...si atunci? de ce nu a taxat visurile...de le-a lasat sa mai ramana?...poate ca in momentul in care va adormi...voi putea sa evadez din temnita in care m-a inchis? M-a condamnat...cand?..pentru ce? de ce?....poate ca atunci cand nu am renuntat sa mai cred... ce sa mai cred?..totul..oamenii, viata, bucuriile tristetea....
Si azi...ce mai astept...nimic....poate un gand...un gand care sa ma trezeasca din starea asta latenta...cand...oricand...acum..maine...peste ani... astept...pe cineva sau poate chiar pe mine... pe mine sa gasesc ce am pierdut, cand, unde, ce , nu conteaza...doar asteptarea...
Poate in asta consta toata viata..in asteptarea de ne regasi, caci nu putem accepta cine suntem noi...care este esenta noastra... deci asteptarea...consta in regasire...si astept...

2 comentarii:

  1. heeeiii buna, acum am reusit sa-mi gasesc putin timpsa si postez si sa ma uit si pe blogul tau. Imi place foarte mult. Si ti-am citit mai multe postari de anul acesta.
    cel mai mult mi-a placut "Cand?...De ce?....poate..."

    inainte de a spune cateva pareri, a-si vrea sa mai citesc.
    Un lucru care a iesit in evidenta inca de la aceasta postare (prima pe care am citito), a fost sinceritatea cu care scrii, ceea ce-ti reda o naturalete, scrii foarte cald, placut, personal. (eu mi-am pierdut tendinta asta, sunt f concentrat pe tehnica, si un lucru de care imi este teama, este sa nu flasez):)

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc...si multumesc pentru vizita, asteptmai multe ( cand ai timp, bineinteles).
    Da, ca sa fiu sincera, vreau sa imi dezvolt un stil personal, un fel tehnica personala. Inainte, precum si in prezent folosesc blogul asta ca un fel de jurnal, incerc de multe ori sa imi exprim sentimentele pe care nu le arat nimanui, nu il folosesc in nici un alt scop, doar de a-mi exersa scrisul si ca jurnal.
    Apropo, foarte putini prieteni stiu ca asta e blogul meu,ca scriu, sau ca imi doresc pe viitor sa scriu...
    Iti multumesc inca o data pentru aprecieri, dar asa cum la tine iti este teama ca din cauza faptului ca esti foarte tehnic,sa nu devi fals; eu am aceiasi teama, dar numai din cauza faptului ca pot sa folosesc prea exagerat sentimentalismul, dar nici prea sec.... Deci, multumesc si mai asptept vizite.

    RăspundețiȘtergere