Fiecare drum isi are pretul....

Orice gand pare nimic in comparatie cu un cuvant, iar orice cuvant pare nimic in comparatie cu un gest, orice gest pare nimic cu....cu ce? Unde trebuie, de fapt, sa opreasca dorinta umana de mai mult? Poate acolo unde, in realitate ar trebui sa se termine dorinta noastra de a obtine tot mai mult ( si aici nu ma refer la avaritie), in a dori sa fim cat mai buni, cat mai destepti, cat mai, cat mai.... Fiecare drum isi are pretul....? da, asa e...din pacate. Atunci cand vrem sa facem ceva, sa urmam un drum, un vis, o iluzie, ne asumam de la bun inceput ( voit sau nu) o multime de riscuri. Ca de exemplu, sa esuam, Muncim ptr ceva si riscam in orice moment sa ne trezim cu mainile goale, cu sufletul gol, cu sperantele la pamant, si cu visele facute praf...

Mda....nu e corect...Nici viata nu e corecta, viata, oameni, poti spune ca Dumnezeu te pune la incercare....Dar de ce sa pui totul in seama lui Dumnezeu saracul, cand si asa are o planeta intreaga de condus. In realitate pana si a merge pe strada e mult foarte riscant, dar a-ti asuma "greseala" de a-ti implini visul...? Orice gest pe care il facem e incacat de o anumita semnificatie, iar aici orice idee scrisa ascunde de trei ori mai multe ganduri, si poate triplul lor sentimente.

Atunci insa, cand ne incapatanam sa ne indeplinim visele alegem sa luptam pentru ceva atat de nesigur incat mereu esti de parca ai tine in mana nisip...posibilitatea de a-ti scapa printre degete e enorma.....si ce faci....nu mai risti?.....ei bine in sensul asta sunt o nebuna convinsa....